Casa Tineretului 

Când iau cu asalt prezentul

Cum reconciliază cineva presiunea de a se prezenta pe sine într-un mod de autoafirmare prin acţiuni imaginative și creative? Lucrarea Când iau cu asalt prezentul a fost motivată de interesul Mădălinei Zaharia pentru natura „artist talk”-ului și prezenţa lui foarte extinsă în lumea artistică contemporană. Artista a luat PowerPoint-ul ca studiu de caz, fiind la început un instrument pentru afaceri sau pentru discursul de vânzări care a devenit acum un dispozitiv important, atribuind formă vizuală și narativă prezentărilor publice în diverse contexte.

Procesul de lucru al Mădălinei Zaharia a început în primele luni ale anului 2019 cu două ateliere susţinute în Timișoara. Lucrând împreună cu un grup de tineri absolvenţi și colegi artiști din orașul Timișoara, ea a folosit elemente grafice izolate și stilizate din prezentări PowerPoint precum Basic Shapes, Block Arrows și Callouts pentru a examina colectiv cosmetizarea performativă a unui discurs artistic. Versiuni reinterpretate ale acestor înfrumuseţări au apărut mai târziu sub formă de componente grafice în film și pe costumele purtate de către cei doi performeri, referinţă la ceea ce Edward Tufte, cercetător de vizualizare de date, numește PowerPoint Phluff. Termenul se referă la orice gamă de decoraţii vizuale care încearcă să distragă de la lipsa de conţinut a prezentării, sau încearcă să o facă mai atrăgătoare pentru un public altfel neinteresat.

În filmul realizat de către artistă la Casa Tineretului alături de o echipă locală, elementele grafice cu tonuri de verde și turcoaz sunt camuflate în spaţiul care devine fundalul unei prezentări performative. Mișcările adoptate de către cei doi performeri de-a lungul filmului sunt bazate pe o teorie controversată despre atitudinile de putere, teorie dezvoltată de către psihologul Amy Cuddy. Prezentată în timpul a ceea ce este, până în prezent, a doua cea mai populară discuţie de tipul TED Talk în mediul online, teoria precizează că limbajul nostru corporal și postura sunt cruciale pentru a ne atinge scopurile pe care încercăm să le dobândim prin imitarea acelei puteri și a spaţiului. Seria de postúri și atitudini care sunt menite să coregrafieze și să performeze însăși ideea succesului sunt completate de către vocea de fundal a filmului. Amestecând limbajul corporatist cu cel de software, scenariul subliniază modul în care tehnologia slujește promovarea în scopul vânzării sinelui. AR