Facultatea de Arte și Design Timișoara

The Image of the Artist, Albert Varga [Imaginea artistului, Albert Varga]

Instalaţie pe și în jurul cabinei portarului de la Facultatea de Arte

Care e legătura dintre selfie-uri și genul autoportretului de artist în istoria artei? În lucrarea realizată special pentru pentru bienală, punctul de plecare pentru săpături sinuoase este reprezentat de un autoportret realizat de Albert Varga (1900-1940), aflat acum în colecţia Muzeului de Artă din Timișoara. Această investigaţie parcurge cărţi de istoria artei, arhive online și povești orale ale cercetătorilor, conducând spectatorii din Budapesta către München, Weimar, Dresda și Paris via Timișoara. Fascinat de această pictură care îl înfăţișează pe Varga ca pe un tânăr chipeș și conștient de sine, Leiderstam îmbină tradiţia picturii, sisteme de receptare și noi tehnologii, prezentându-și descoperirile sub forma unui colaj atât pe aviziere, cât și pe partea exterioară a cabinei rezervate portarului, aflată la intrarea în Facultatea de Arte co-fondată de Varga în 1926. În plus, este organizat un workshop cu studenţi pe tema autoportretului, iar participanţii își prezintă contribuţiile pentru acest gen înăuntrul cabinei portarului și pe un grup pe Facebook.

Cercetările metodice palpabile fondate pe baze conceptuale sunt comune în lucrările lui Leiderstam: de exemplu, proiectele extinse pe mai mulţi ani, Grand Tour și The Neanderthal Landscape. Ambele se referă la maniera în care s-au schimbat modurile de a privi lucrurile, din secolul al XVII-lea până în prezent, ca răspuns la revoltele politice, inovaţia tehnologică și la dezvoltarea cunoașterii. Totuși, în vreme ce lucrările sale timpurii sunt legate de picturi clasice și sunt asemănătoare unei colecţii, accentuând în primul rând percepţia, dar nu în ultimul rând dorinţa privirii, The Image of the Artist, Albert Varga este implicată mai mult în modul în care imaginile și sinele se multiplică și evoluează pe reţelele de socializare. În acest fel, lucrările artistului caută deseori povești legate de actul picturii și despre cum ele vor fi urmărite într-un spaţiu sau context dat. Pentru el, primul moment al întâlnirii unui tablou anume ghidează toate transfigurările prin care ar putea trece pictura într-un spaţiu. De aceea, majoritatea lucrărilor lui pot fi descrise ca evoluând dintr-o întrebare foarte simplă referitoare la pictat și realizarea de imagini: Ce face o pictură sau o imagine? ML