Casa Tineretului  | Bastionul Maria Theresia (Muzeul Banatului)

Termeni și condiţii (video)

Mona Vătămanu și Florin Tudor în colaborare cu Mihai Lukács

Lucrând într-un atelier susţinut la Casa Tineretului împreună cu un grup de adolescenţi, artiștii, alături de dramaturgul Mihai Lukács, au explorat relaţia dintre reţelele de socializare, colectarea datelor și tehnologiile de supraveghere. Acordând consimţământul pentru termenii și condiţiile oricărui serviciu digital, care sunt implicaţiile pentru suveranitatea individuală?  

Punctul de pornire al lucrării este un extras din Originile Totalitarismului, scris de Hannah Arendt în 1951. Arendt descrie un sistem grafic simplu utilizat de poliţia secretă a regimului ţarist, Garda Okrana (activă între 1881 și 1917), în scopul realizării unei cartografieri sociale a individului prin studierea relaţiilor apropiate, contactelor și interacţiunilor unor persoane. O densitate de informaţii rezultă din această reprezentare cartografică a interacţiunilor sociale. Doar limitările tehnice, sugerează Arendt, au oprit acest efort din a fi aplicat pe o scară mai largă și din a îndeplini visul unei poliţii totalitare. În prezenta epocă digitală, ceea ce Arendt anticipa despre o cartografiere socială extinsă ca unealtă de control sună ca o profeţie.

Pasaje din textul lui Arendt au fost lipite ca stickere de vinil pe patru pânze de mari dimensiuni, propoziţiile fiind dezlipite literă cu literă în timpul atelierului. Deși textul a fost înlăturat, acesta a lăsat urme permanente și vizibile. În jurul și de-a lungul textului, cercurile desenate de către artiști și de către adolescenţi evocă sistemul de supraveghere descris de Arendt și evidenţiază principiile comune ale percepţiei, între limbajul abstracţiei în artă și vizualizarea datelor. Așezate în rotonda Casei Tineretului din Timișoara, textilele au devenit parte din arhitectura clădirii. Lectura publică a unui pasaj dintr-un acord preluat de pe internet se repetă în buclă în întregul spaţiu. Vocile tinerilor performeri se suprapun formând un cor ce interpretează termenii acordului pe care trebuie să dai click în același mod în care sunt scriși – aproape neinteligibil pentru fiecare dintre noi.

Focul e mereu același (Video) și Întâlnire cu istoria (ulei pe pânză)

Două proiecte intercorelate prezentate la Bienală dezvăluie interesul pe termen lung al Monei Vătămanu și al lui Florin Tudor faţă de reprezentarea acţiunilor politice colective. Focul este mereu același este un montaj de înregistrări video pe care artiștii le-au obţinut din online, înregistrări care surprind momente de neliniște socială din ultimele două decenii. De la revoluţia din 1989 de la Timișoara până la protestele actuale din Hong Kong, lucrarea studiază dinamicile mulţimilor trasând paralele între acestea și imaginea focului. Această analogie și titlul lucrării fac referire la Elias Canetti care identifică în mulţimi puterea contagioasă și energizantă a focului. Întâlnire cu Istoria, care poate fi considerată un jurnal vizual al artiștilor, este o serie în derulare care revizitează diferite momente de neliniște socială într-o manieră picturală. Această serie intimă de picturi care utilizează limbajul realismului este prezentată în cadrul lucrării lui Céline Condorelli, Collection Show la Muzeul Banatului.