Dan Acostioaiei

Mări sub pustiuri [Seas Under Deserts]

Realizat special pentru Bienala Art Encounters 2019, mozaicul lui Dan Acostioaei este o extensie în spaţiul public a proiectului de lungă durată prin care artistul ancorează amintiri personale într-un scenariu transnaţional. Proiectul pornește de la o colecţie personală de documente pe care artistul a moștenit-o de la tatăl său, un inginer constructor care a lucrat în Siria între 1975 și 1978 și în Irak între 1981 și 1983. Deși România nu a făcut parte din Mișcarea de Nealiniere, a urmărit totuși o politică externă care ieșea din tiparul binar al Războiului Rece dintre sovietici și lumea occidentală, dezvoltând relaţii economice cu Orientul Mijlociu. 

Intitulată Souvenir de Syrie, o imagine decupată dintr-o carte poștală trimisă din Siria de către tatăl artistului este materializată aici într-un mozaic. Orice carte poștală, semnul unei amintiri într-un loc străin, este, de fapt, un suvenir. Imaginea idealizată a Siriei cu indicatorii convenţionali ai antichităţii și exoticului exemplifică, așa cum arată criticul literar Susan Stewart, căutarea unei experienţe autentice pe care orice suvenir o exprimă. Lucrarea lui Acostioaei articulează o dublă dislocare: prima, de la experienţa personală trăită într-un loc anume, până la o amintire fabricată și produsă în masă, și a doua, de la un trecut nostalgic evocat la realitatea curentă a unei ţări ce trece printr-un dureros și prelungit război civil.

Locul ales pentru acest mozaic, un pasaj deschis al Gării de Nord din Timișoara, adaugă un alt strat lucrării. Integrată în acest context, Mări sub pustiuri evocă și juxtapune diferite tipare ale migraţiei: mișcarea zilnică a navetiștilor, migraţia forţei de muncă locale către Vest înainte și după 1989, și valul recent de refugiaţi sirieni care solicită azil în Europa. AR

Lucrările lui Dan Acostioaei (n. 1974, Iași) provin din fascinaţia faţă de suprapunerile dintre relaţiile de consum, instituţionalizarea misticului și spectacularizarea politicului prin forme de reverenţă asemănătoare cu aceea a credinţei în transsubstanţiere. Discontinuitatea teritoriului cultural și contradicţiile duplicitare dintre spectacolul artei contemporane și angajamentul social se reflectă interogativ, cu ironie și autoironie, în scenografierea și coregrafierea unor asocieri care frizează absurdul. Preocuparea pentru condiţia marginală a artistului contemporan provincial care se raportează la diverse niveluri de exercitare a puterii instituţionale hegemonice se interpolează de cele mai multe ori în „situaţiile” imaginate de Dan Acostioaei prin speculaţia limbajului specific al ritualului religios creștin-ortodox interferat cu fragmente de limbaj mediatic unde liturgicul devine design, lifestyle sau mondenitate. Expoziţii (selecţie): Southern Constellations: The Poetics of the Non-Aligned, Museum of Contemporary Art Metelkova (+MSUM), Ljubljana (2019); Viaţa – mod de întrebuinţare, Bienala Art Encounters, Timișoara (2017); Notes on a Landscape, curator Wim Waelput, Art Safari, Galeriile Kretzulescu, București (2017); În vremuri de speranţă și neliniște. Artă critică din Iași, MNAC București (2015/16); Few Were Happy with their Condition: Video and Photography in Romania, Motorenhalle, Dresda (2015); The School of Kyiv, Bienala de la Kiev (2015); One Sixth of the Earth – Ecologies of Image, MUSAC, Leon (2012); Transitland: Video art in Central and Eastern Europe 1989-2009, Reina Sofia, Madrid (2010); Illuminations, Level 2 Gallery, Tate Modern, Londra (2007).