Bastionul Maria Theresia

str. Hector 4

Ma—Du: 10:00―18:00


Lawrence Abu Hamdan | Decolonizing Architecture Art Residency

Anca Benera & Arnold Estefan | Aslan Gaisumov | Gary Ross Pastrana | Małgorzata Mirga-TasBehzad Khosravi Noori Tanja Muravskaja Pınar Öğrenci Ho Tzu Nyen

Peles Empire | Thao Nguyen Phan

Muzeul Banatului (Corpul B)

Céline Condorelli | Collection Collective (Vlad Basalici, Roman Biček, Dora García, Dan Mihăltianu, Raluca Popa Martin Piaček, Valentina Vetturi, Alicja Rogalska) | Alexandra Croitoru | Mona Vătămanu și Florin Tudor, lucrări de la Muzeul Textilelor și Muzeul Consumatorului Comunist | Virginia Lupu


Bastionul Maria Theresia face parte din sistemul de fortificaţii realizate de administraţia habsburgică a Timișoarei. 

Iniţial, orașul era apărat de o formă mai simplă de ziduri, fiind o incintă protejată de taluzuri de pământ, întărite cu palisade și doar câteva porţiuni de cărămidă, având 4 porţi care făceau legătura cu exteriorul. Noi fortificaţii, în formă de stea cu 9 colţuri și porţi în stil baroc, sunt construite între 1723 și 1763, după modelul inginerului militar francez Sébastien Le Prestre de Vauban. Aceste noi ziduri implementate de habsburgi subliniază importanţa strategică și militară a Timișoarei. 

În secolele următoare, orașul continuă să se dezvolte și să se modernizeze astfel încât, pentru a elibera terenuri valoroase din proximitatea cartierului Cetate, începe un lung proces de demolare a celor nouă bastioane, în 1890. Bastionul Maria Theresia, care a supravieţuit demolărilor de la începutul secolului XX, este integrat în peisajul urban timișorean în anii ‘70, iar în 2010 face obiectul unui concurs naţional de arhitectură în vederea restaurării și reintegrării edificiului în circuitul spaţiilor publice din oraș ca un nou centru urban de calitate.

 Proiectul de reabilitare este realizat de o echipă extinsă de arhitecţi care, conducând o serie de studii pentru a identifica toate intervenţiile nedocumentate (atât structurale, cât și la nivelul finisajelor) executate în perioada socialistă, alcătuiesc un proiect care relevă subtil intervenţiile contemporane și reabilitează cu tehnici minim invazive nucleul istoric. Echipa de proiectare se ghidează după principiile Cartei de la Veneţia, document internaţional cu standarde, teorii și principii de conservare a monumentelor istorice. 

În prezent, Bastionul găzduiește spaţii expoziţionale permanente sau temporare – cum ar fi cele ale Muzeului Naţional al Banatului, închis în scopul renovării –, secţia de artă a Bibliotecii Judeţene Timiș și cafenele sau restaurante.

(text de Tur de Arhitectură)