Aslan Gaisumov

Oameni fără importanţă [People of No Consequence]

În Oameni fără importanţă, spectatorul este imersat în coridorul pustiu al unei instituţii din Groznîi. Scaune aranjate pe rânduri ocupă această încăpere liniștită, și totuși festivă. Bărbaţi vârstnici intră încet în coridor și se așază. Ei sunt urmaţi de femei care își ocupă locurile în cealaltă jumătate a încăperii. Artistul surprinde reuniunea istorică a unui număr semnificativ de supravieţuitori ai deportării în masă din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Ceceno-Ingușă către Asia Centrală, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Filmat dintr-un singur cadru centrat, lucrarea este produsă în maniera tradiţională a unui tablou vivant. Totuși, în contrast cu decorul static, filmul frapează prin caracterul direct și prin bruscheţea lui. Nimeni nu privește direct în obiectiv, niciun cuvânt nu este rostit de-a lungul înregistrării. Actul reunirii supravieţuitorilor compune procesiunea, forţa sa rezidă în prezenţa lor colectivă. Supravieţuitorii sunt amplasaţi având ca fundal o fotografie monumentală a Turnurilor orașului Groznîi, zgârie-nori somptuoși care marchează peisajul actual al orașului, ascunzând urmele rănilor trecutului. În faţa acestui monument al uitării, 119 supravieţuitori s-au adunat și rămân împreună pentru a face vizibilă o istorie redusă la tăcere. AR

Aslan Gaisumov (n. 1991, Republica Cecenă) trăiește în Groznîi și Amsterdam. Folosește medii artistice variate – în principal imaginea în mișcare, instalaţii sculpturale și tehnici bazate pe hârtie – care articulează revolta colectivă și individuală ce a marcat istoria regiunii Caucazului nordic. Programul lui artistic implică inevitabil o analiză a moștenirii coloniale a Imperiului Rus sub toate formele sale. Expoziţii recente (selecţie): If No One Asks, Galeria de Artă Contemporană din Vancouver (2019); Beautiful world, where are you?, Bienala din Liverpool (2018); I Am a Native Foreigner, Muzeul Stedelijk din Amsterdam (2017); People of No Consequence, Muzeul de Artă Contemporană M HKA, Anvers (2016).