Sâmbătă, 3 august, 11:00, Gara de Nord

Activare premergătoare deschiderii Expoziţiei Bienalei Art Encounters: Dan Acostioaei

Ca parte integrantă a conceptului curatorial dezvoltat de Maria Lind și Anca Rujoiu pentru Bienala Art Encounters 2019, unele dintre lucrările de la ediţia din acest an vor fi activate în lunile premergătoare deschiderii oficiale a expoziţiei care va avea loc în 20 septembrie.

Lucrarea lui Dan Acostioaei realizată pentru Bienala Art Encounters, este un mozaic care acoperă o latură a pasajului de la Gara de Nord din Timișoara, pasaj care face legătura între parcare și peron. Cu titlul Souvenir de Syrie [Suvenir din Siria], imaginea decupată a unei cărţi poștale trimise de tatăl artistului din Siria, unde a lucrat ca inginer în vremea comunistă, este reprodusă într-un mozaic. Transferând o amintire într-un loc străin, orice carte poștală este de fapt un suvenir. Imaginea idealizată a Siriei din lucrare, cu semnele convenţionale ale antichităţii și ale exoticului, exemplifică, după cum subliniază criticul literar Susan Stewart, căutarea unei experienţe autentice, exprimată de orice suvenir.

Înglobată în contextul Gării de Nord, lucrarea lui Dan Acostioaei evocă și juxtapune diferite modele de migraţie: mișcarea zilnică a navetiștilor, migraţia forţei de muncă locale către Occident înainte și după 1989 și valul recent de refugiaţi sirieni care caută azil în Europa.

Marţi, 6 august, 18:00, Optilux (str. Doctor Nicolae Păulescu, nr. 1, Piaţa Victoriei)

Activare premergătoare deschiderii Expoziţiei Bienalei Art Encounters: Agnieszka Polska

Agnieszka Polska a fost prima artistă care a inaugurat această serie de activări premergătoare cu lucrarea The Wayward Pigeon, iniţial distribuită pe reţelele sociale și spaţiul public sub forma unor imagini autocolante de mici dimensiuni. Acum va fi găzduită în vitrina Optilux din Piaţa Victoriei și va fi vizibilă din stradă. Un personaj grafic, The Wayward Pigeon, care depășește limitele naţionale și se împotrivește ordinelor, este simbolic pentru ideea de colaborare și nesupunere. O pagină web dedicată acestui proiect va fi lansată în curând: http://www.waywardpigeon.net/

Miercuri, 7 august – vineri, 9 august

Casa Tineretului

#Ateliere cu artiști: Terms and Conditions

Un atelier cu Mona Vătămanu și Florin Tudor în colaborare cu Mihai Lukács

Mona Vătămanu & Florin Tudor împreună cu regizorul Mihai Lukács explorează timp de trei zile împreună cu un grup de adolescenţi, relaţia dintre reţelele sociale, colectarea datelor și tehnologiile de supraveghere. Care sunt implicaţiile acceptării Termenilor și Condiţiilor oricărui serviciu digital, care sunt implicaţiile în termenii suveranităţii individuale? Atelierul este parte din producţia Termeni și condiţii, în contextul Bienalei ArtEncounters 2019 și o veţi putea vedea din 20 septembrie la Casa Tineretului.

Punctul de pornire al atelierului este un extras din Originile totalitarismului scris de Hannah Arendt in 1951. Arendt descrie un sistem grafic simplu utilizat de poliţia secretă a regimului ţarist, Garda Okrana (activă între 1881 și 1917), care avea rolul să facă o cartografiere socială a individului prin studierea relaţiilor apropiate, ale contactelor și interacţiunilor unor persoane. Densitatea informaţiei poate deriva din reprezentarea cartografică a interacţiunilor sociale. Arendt sugerează că doar barierele tehnice au limitat scara la care această operaţiune a avut loc și atingerea scopului suprem al unei poliţii totalitare. Pentru epoca digitală de acum, ceea ce Arendt anticipează legat de o cartografiere socială extinsă ca instrument de control, sună ca o profeţie.

Mihai Lukács este regizor, performer, teoretician. Are un doctorat in studii comparate de gen de la Universitatea europeană din Budapesta cu o teză despre isteria masculină la regizorii moderniști Stanislavsky, Meyerhold și Artaud. Cele mai recente practici performative ale sale vorbesc despre contra-istoriii și folosirea afectului în cercetarea arhivelor (All I Want for Bucharest is an Earthquake, Bucharest, 2019; Arhiva Afectivă Sahia, București, 2019; Cultul Personalităţii, Bucharest, 2018; The Jester; Or How to Embody the Archive, Hong Kong, 2018); relaţia dintre populaţia roma și gadje (Gadjo Dildo, Bucharest 2015; Sara Kali- The Dark Madonna, Vienna 2014), umilirea publică (Public Humiliation # 1-3, Vienna 2013; Like a Bit of Luggage, 2013; PRIMVS, Hanover 2014; Public Art Humiliation, Bucharest 2015), evacuări forţate și persoane fără adăpost (Razzing, Bucharest 2014; Signs for Adult Homeless Persons, Cluj 2013). În prezent lucrează la o carte despre aboliţionism și modernitate.

Vineri, 16 august, 16:00 – 18:00

#Lecturi colective: Lectură colectivă cu Adriana Gheorghe

Artista Adriana Gheorghe este invitată să găzduiască cea de-a treia sesiune a lecturilor colective lunare.
Având studii în literatură și teoria artei și experienţă în critica de artă, urmată de practica artelor performative în contextul dansului contemporan, Adriana Gheorghe a lucrat în ultimii opt ani transdisciplinar dedicându-se unei mai bune cunoașteri și practici din zona de performance. A cercetat relaţiile dintre limbaj, perspectivă, conștiinţă și afect în diferite contexte și medii care permit coliziunea, estomparea graniţelor și transformarea. Ea are un simţ ireverent al hibridităţii dintre teorie și practică și a limbajului ca dans care izvorăște din gură. 

Vineri, 16 august, 19:30, Parcul Botanic

Activare premergătoare deschiderii Expoziţiei Bienalei Art Encounters: Monotremu

O altă lucrare va fi accesibilă publicului în august, ca parte a sesiunilor de activare premergătoare deschiderii expoziţiei Bienalei. Duo-ul artistic Monotremu își va expune lucrarea Q.E.F (2014) în Parcul Botanic din Timișoara.


Q.E.F este o instalaţie care conectează religia cu viaţa de zi cu zi, în contextul local. Lucrarea se referă la o expresie latină, „quod erat faciendum” tradusă ca „ceea ce trebuia făcut”, o expresie care marca finalizarea unei probleme euclidiene de construcţie. Funcţia a şase oale mari de bucătărie cu polonice atașate a fost schimbată, ele fiind transformate în clopote. Atârnate mai jos, la nivelul oamenilor, aceste clopote improvizate pot fi activate de vizitatori producând un sunet disonant. Vasele de gătit transformate în clopote de biserică fac trimitere la religiozitate și nivelul scăzut de trai din România. Lucrarea pune sub semnul întrebării alocarea fondurilor de stat către edificiile religioase, în timp ce serviciile sociale, cum ar fi asistenţa medicală și educaţia sunt pauperizate, subfinanţate și funcţionează prost. Produsă iniţial de Salonul de Proiecte din București, lucrarea refăcută pentru Bienală va fi prezentată în aer liber la Timișoara, ca o lucrare în spaţiul public, în Parc Botanic al orașului.