Kray Chen

Every Good Body Dances [Fiecare corp sănătos dansează]

Durează doar un sfert de oră, dar lucrarea lui Kray Chen traversează un întreg spectru de emoţii. Prin mijloace simple, artistul conduce gradual privitorul de la o stare de veselie la o completă solemnitate. Lucrând cu o formaţie de muzicieni condusă de interpretul timișorean Florin Boita, artistul încetinește tempo-ul de patru ori. De la ritmul iniţial de 150 de bătăi pe minut, cântecul se repetă la 100, 50, 25 și apoi la 12 bătăi. Variaţiile de tempo se regăsesc și în alte tipuri de dansuri din regiune, precum la csárdás, un dans popular tradiţional maghiar, care, dimpotrivă, începe lent și apoi progresează spre un ritm tot mai alert. O experienţă de o intensitate similară este transmisă prin lucrarea lui Chen prin filmarea unui singur cadru lung care transpune lucrarea mai mult spre zona de performance, decât spre video. Intitulat Ieri am fost la popa-n sat, cântecul este scris de Boita, care continuă tradiţia muzicii populare din Banat, renumită pentru caracterul ei rapid și antrenant. Grupul de dansatori amatori aduși laolaltă de către artist își ajustează mișcările la schimbările cântecului. Împreună formează un cerc deschis, un stil de dans care este cunoscut în zonă drept horă și este jucat în această regiune în timpul unor diferite evenimente colective precum nunţi, botezuri, zile de naștere etc. AR

În lucrările lui, artistul explorează de cele mai multe ori o varietate de forme prin care corpurile sunt dirijate și ţinute în frâu, de la gesturi luate din viaţa de zi cu zi, până la limbajul muzicii ceremoniale și de marș. Artistul abordează performance-urile zilnice sau oficiale sub forma unor partituri ce sunt puse în scenă izolate de contextul și folosirea lor originală doar pentru a le sublinia natura lor rituală. La fel ca în cazul oricărui alt performance, exerciţiul încetinirii este exersat și repetat, fiind o adevărată provocare pentru conduita sau starea dansatorilor semne vizibile în cadrul lucrării. Performance-ul încetinirii este la fel de dramatic și de intens ca spectacolul în ritm alert. 

Kray Chen (n. 1987, Singapore)

În Singapore am fost instruiţi de la vârste fragede că „Singura resursă din Singapore este resursa umană”. Practica mea este auto-etnografică și investighează, prin propriul corp și prin experienţele personale, politica trupului în Singapore și ingineria socială care instaurează corpul drept capitală. Având un corp obez, îi simt inerţia către ultra-eficienţă, aceeași cu care statul se mândrește; burlesc ca mărime și, deci, o insultă pentru bărbăţie, masculinitate și reperele genului despre succes. De aici îmi extind interesul către performanţa masculinităţii, examinând fondul patriarhal confucianist care definește meritul, sistemul educaţional, militarizarea și naţionalismul. Prin atenţia mereu îndreptată către Singapore și scenele sale conflictuale de valori vestice și confucianiste, sper să contribui la discursul despre politici mitotice și problemele în creștere ale confruntării cu societăţi în curs de globalizare.